10 Lucruri Fascinante Despre Eschimosi

Eschimos. Inuit. Indigeni nord – americani. Exista multe nume pentru acesti oameni curajosi ai nordului care calatoresc folosind caiacul in unele dintre cele mai dificile conditii cunoscute omului.

Dar ce stim cu adevarat despre ei? Pe langa igluuri, harpoane si haine groase din blana, majoritatea oamenilor stiu foarte putine lucruri despre acesti vanatori – culegatori istorici si semenii lor moderni.

10.Numele

Desi este folosit (adesea) intr-un context neutru, termenul “eschimos” este considerat a fi usor rasist, dupa cum denumirea de “indian” este o insulta pentru locuitorii nativi ai Americii. Totusi, tehnic, se considera a fi si un termen acceptabil si folosit adesea in comunitatea stiintifica, avand o etimologie solida. Desi “eschimos” se crede ca este de origine daneza ori franceza, numele este cel mai probabil bazat pe un cuvand algonkin, “askimo”. Cercetatorii nu pot sa cada de acord daca acest lucru inseamna “mancator de carne cruda” sau “impletitor de papuci de zapada”.

Totusi, multi eschimosi vad acest termen ca fiind o insulta, deci, din respect fata de acesti oameni, vom evita sa folosim termenul de acum incolo oricand ne permite topica. Termenul acceptat, corect politic, pe care multi dintre ei il si folosesc, este de inuit. Desigur, si acest nume ar putea fi eronat: inuitii fac parte din variate grupari culturale, ca Yupik si Inupiat, care au multe subsectiuni.

9.Sarutul eschimos

Sarutul eschimos se refera la doi oameni care isi freaca nasurile unul de altul ca semn de afectiune. Despre inuiti se zicea ca inlocuiau sarutul cu acest gest nas – la – nas pentru ca un sarut normal le-ar fi putut ingheta saliva si le-ar fi lipit buzele impreuna, facand momentul jenant si chiar periculos. Totusi, aceasta poveste este mai complexa decat cred multi oameni.

Sarutul eschimos este numit “kunik” si are putin de-a face cu sarutul sau frecatul nasurilor impreuna. Este mai degraba un tip de urare intima, adesea practicata in cuplu sau intre parinti si copii. Acestia par ca isi freaca nasul, dar, de fapt, isi miros parul si obrajii. Astfel, doi oameni care nu s-au vazut de mult pot sa-si reaminteasca de cealalta persoana si de mirosul lor specific.

Desi kunik nu are legatura cu sarutul, este vazut ca fiind un gest intim care nu se practica in public.

8.Mancarea

Desi accesul la magazine si mancarea occidentala a facut ca dieta inuita sa se indrepte catre cea de tip vestic, propria lor dieta istorica este fascinanta. Unui vegetarian i-ar fi fost greu sa locuiasca alaturi de un trib inuit traditional. Deoarece traiesc intr-un mediu rece si sterp, dieta lor se bazeaza pe diferite carnuri si, ocazional, fructe mici si alge. Chiar si in vremurile moderne, fructele si legumele sunt rare si scumpe pentru import, deci tot sa bazeaza pe pamantul lor destul de mult.

Inuitii au fost mereu experti in vanatorie si pot sa captureze cam orice prada. Carnea pe care o consuma include caribu, narval, morsa, foca si diferiti pesti si pasari. Chiar si ursii polari apar uneori pe meniu. Exista multe modalitati traditionale de a prepara mancarea: uscarea, gatitul in ulei de foca sau ingroparea pana cand se fermenteaza natural. Unele mancaruri nu se gatesc deloc, pestele alb crud si inghetat fiind vazut de unii ca o delicatesa.

Desi ai tinde sa crezi ca o dieta care se bazeaza atat de mult pe carne ar putea sa duca la probleme de sanatate, inuitii care tin aceasta dieta sunt printre cei mai sanatosi oameni din lume. Acest “paradox inuit” este de mult timp in centrul cercetarilor stiintifice.

7.Igluurile

Igluul este locuinta esentiala a unui inuit: un dom ingenios construit din blocuri de gheata si zapada. Un adapost grozav creat din lucrurile de care se ascundeau, igluul foloseste proprietatile izolatoare ale zapezii pentru a crea o locuinta confortabila.

Desi multi oameni isi imagineaza igluurile ca fiind domuri mici de zapada, acestea pot fi ridicate in multe forme si dimensiuni … sau materiale. Pentru inuiti, “iglu” este doar un cuvant care se refera la o cladire in care locuiesc oamenii. Orice cladire, indiferent de marimea ei, forma sau materialul de constructie – cu alte cuvinte, chiar si tu locuiesti intr-un iglu acum.

6.Qalupalik

Fiecare cultura are creaturile ei mitice, chiar si cele care au multi monstri si in viata de zi cu zi. Inuitii isi petrec zilele traversand terenuri inghetate si periculoase, vanand morse masive si ursi polari agresivi. Ar putea fi destul de greu sa le sperii copiii cu o poveste cu Bau Bau – copiii stiu foarte bine ca dinti si gheare reale ii asteapta la fiecare colt. Totusi, exista o creatura de care se tem chiar si copiii inuiti.

Qalupalik (“Monstrul”) este varianta inuitilor pentru Bau Bau. Potrivit legendei, acesta e un humanoid diabolic care asteapta sub apa pentru a trage oamenii creduli in apele inghetate ale marii. Asta era o frica naturala intr-o societate arctica in care, daca pici in apa, adesea rezulta in deces.

5.Eschimosi blonzi

In 1912, un explorator, Stefansson, a descoperit un trib ciudat de inuiti care era complet alcatuit din oameni cu trasaturi scandinave, avand parul blond si fiind inalti. Aceasta descoperire a dus la o discutie aprinsa referitoare la originea acestui trib. Cei mai multi oameni au cazut de acord ca acesti inuizi blonzi din Canada arctica au fost descendenti ai exploratorilor vikingi care s-au asezat in zona cu secole in urma.

4.Cuvinte pentru zapada

Unul dintre primele lucruri la care se gandeste oricine cand aude cuvantul “eschimos” este ca acestia au un numar absurd de cuvinte pentru zapada. Depinzand de cine intrebi, inuitii poti sa utilizeze intre 50 si 400 de cuvinte diferite, toate create pentru a descrie o precipitatie inghetata foarte specifica.

Totusi, acest lucru nu este complet adevarat. Ideea de a exista atat de multe cuvinte pentru zapada a fost neintentionat creata in secolul al XIX – lea de catre antropologul Franz Boas care a trait cu inuitii si le-a studiat habitatele. Boas a fost impresionat de termenii pe care inuitii le foloseau pentru a descrie terenul inghetat: “aqilokoq” inseamna “zapada care cade usor”, “piqgnartoq” inseamna “zapada care e buna pentru calatoria cu sania” si asa mai departe. A uitat sa precizeze ca limba inuita este structurata intr-un mod care uneste mai multe cuvinte intr-unul singur, deci ducand la impresia ca o intreaga fraza era un singur cuvant.

In realitate, inuitii au la fel de multe cuvinte pentru zapada ca noi. Diferenta consta in faptul ca limbajul lor le permite sa uneasca mai multe cuvinte in aceste cuvinte, asa fel incat ceea ce pare un singur cuvant poate sa insemne orice, de la “da, asta-i zapada” pana la “zapada aceea arata suspicios de galbena, iar ieri nu era.”

3.Armura

Inuitii sunt, din necesitate, priceputi la crearea de haine calduroase si rezistente. Totusi, pe vremea cand se bazau doar pe vanat, pentru a supravietui, se pricepeau sa creeze si armuri. La urma urmei, prada lor putea sa fie periculoasa si nimeni nu vrea sa se confrunte cu o bestie masiva fara ceva protectie.

Armura inuita traditionala era un tip de armura realizata din placi de os (adesea din dinti de morsa, zisi si fildes de morsa). Fasii de piele cruda tineau armura laolalta. Curios, designul se aseamana oarecum cu extrem de eficienta armura pe care o foloseau razboinicii japonezi. Faptul ca inuitii au putut sa creeze o armura atat de functionala utilizand doar bucati de animale pe care le vanau le demonstreaza ingeniozitatea si talentul pentru supravietuire.

2.Armele

Desi contactul cu alte culturi le-a oferit accesul la arme de foc si alte arme moderne, armele traditionale inuite erau, in mare, realizate din materiale adunate, ca lemnul si piatra, dar si din animalele pe care le ucideau. Nu aveau cum sa forjeze metal la scara larga, asa ca osul era un punct central in armele lor. Batele, cutitele din os si harpoanele erau arme comune. Arcurile si chiar bola erau realizate din piele, os si tendoane.

O arma semnatura a femeilor inuite era ulu, un cutit curbat cu lama mare care se folosea pentru a taia carnea inghetata, fiind si un pumnal de incredere daca situatia o cerea. Barbatii purtau o arma, kakivak, o sulita cu trei dinti care, atunci cand era folosita, unul dintre dinti gaurea tinta, in timp ce ceilalti doi il opreau de pe ambele parti pentru a se asigura ca nu scapa.

Din moment ce majoritatea armelor inuite se foloseau pentru vanat si macelarit, inseamna ca erau create pentru a afecta cat mai mult. Taisul era ascutit si adesea zimtat, fiind creat pentru a taia si pentru a sfasia, in loc sa taie frumos si sa gaureasca. Acest lucru, combinat cu faptul ca aceleasi arme erau folosite pentru razboi, atunci cand situatia o cerea, facea ca razboinicii inuiti sa fie inspaimantatori pentru inamicii lor.

1.Saracia

Pe masura ce progresul vietii moderne si legislatia au evoluat, inuitii au suferit o soarta similara cu cea a altor triburi semi – nomade, precum aborigenii australieni. Viata lor “modernizata” include saracie si somaj mai mare ca in cele mai multe parti din lumea occidentala. Asta, pe langa discriminare si ignorarea culturii lor din partea oficialilor, mai ales in Statele Unite ale Americii, au dus la multe probleme sociale ca, de exemplu, cresterea alcoolismului. Dieta vestica si un stil de viata stresat au dus si ele la aparitia mai multor probleme de sanatate.

Ramane de vazut cum va putea supravietui cultura inuita. O posibilitate este interesul pe care marile companii il au asupra Nordului si resurselor lor naturale bogate. Inuitii stiu ca zona dispune de o forta de munca nefolosita, deci macar viitorul lor financiar ar putea fi ceva mai bun.

Add Comment