Plantele carnivoare inca se afla la granita dintre mit si realitate. Asta pentru ca ele, desi poarta aceasta denumire, nu consuma carne. Chiar daca filmele de groaza sau comediile ne arata si asta, o denumire de plante insectivore are mai mult sens (de fapt, ele asa au si fost numite de Charles Darwin, inca din 1875). Aceste plante traiesc in zone unde solul are foarte putini nutrienti si de aceea ele trebuie sa se hraneasca folosind nutrientii proveniti din insecte. Acestea sunt atrase de plante, prinse si digerate cu ajutorul sucurilor digestive ale acestora.
Daca modul de hranire este unul relativ usor de inteles, evolutia acestor plante este una mai complexa. Ele provin din cinci ordine diferite de plante florale si in prezent exista peste 630 de specii de flori. Modurile de prindere a prazii difera si ele, dar, pentru a le intelege mai bine, este necesara o privire aruncata celor mai celebre plante carnivore.
10. Sarracenia
Aceasta, cunoscuta si ca planta ulcior din America de Nord, traieste pe coasta de est a Americii, in Texas, dar si in zona Marilor Lacuri sau in sud-estul Canadei (dar majoritatea speciilor traiesc doar pe coasta de est). Modul in care planta isi atrage prada este unul destul de ingenios. Frunzele acesteia au aspectul si rolul unei copertine, acoperind intrarea in “ulcior” si prevenind astfel curgerea apei de ploaie, care ar dilua sucurile digestive. Insectele sunt atrase de culoarea si mirosul secretiei plantei si astfel intra in floarea in forma de ulcior. Peretii alunecosi ai acesteia si, la unele specii, prezenta unui narcotic in secretie, fac imposibila evadarea insectelor.
9. Nepenthes
O alta planta de tip “ulcior”, care poate sa fie gasita in China, Malayezia, Indonezia, Philippine sau Australia, aceasta vine in peste 130 de varietati si este cunoscuta si ca planta maimutelor. Numele provine din faptul ca maimutele sunt de multe ori observate band apa din ulciorul plantelor.
Majoritatea speciilor sunt inalte (10-15 m), au frunze in forma de spada si un bulb imens care se extinde si formeaza cupa plantei. Capcana contine un fluid produs de aceasta, rolul lui fiind acela de a ineca si digera insectele. Desi majoritatea plantelor din acest ordin consuma doar insecte, unele dintre cele mai mari pot sa se hraneasca si cu mamifere mici, precum soarecii.
8. Genlisea
Cunoscuta si ca planta tirbuson, aceasta creste in mediile tereste umede, dar si in cele semi acvatice, fiind intalnita in Africa, America Centrala si de Sud. Planta in sine este una destul de mica, iar capcanele sale sunt unele in care se intra foarte usor, dar care devin imposibile pentru evadare datorita perilor care cresc spre iesire. Planta are doua tipuri diferite de frunze: unele sunt folosite pentru fotosinteza, iar celelalte, care au si rolul de radacini, se afla sub apa si atrag organisme simple, asa cum sunt protozoarele, ajung in capcane datorita curgerii apei.
7. Darlingtonia Californica
Cunoscuta drept Crinul Cobra, aceasta este singura planta din genul ei si traieste doar in nordul Californiei si in Oregon. Apare in turbarii si in zonele cu ape reci, fiind considerata o planta foarte rara. Frunzele sale au forma unui bulb gol situat sub o structura cu forma de balon si doua frunze la intrarea in aceasta. Peretii bulbului sunt transparenti, asa ca insectele care intra sunt naucite de lumina din interiorul plantei si, nevoite fiind sa aterizeze, se prind de perii aflati acolo si sunt indreptate catre zona cu sucuri digestive.
6. Utricularia
Este un gen de plante carnivore care inglobeaza in jur de 200 de specii. Acestea traiesc in medii umede, in apa curgatoare sau in soluri umede si sunt fie terestre, fie acvatice. Apar pe fiecare continent, cu exceptia Antarcticei. Capcanele sunt unele de dimensiuni mici si pot prinde doar protozoare, purici de apa si foarte rar mormoloci mici. Datorita diferentei de presiune din interiorul capcanei si apa, in momentul in care acestea se deschid, apa intra in capcana impreuna cu multe organisme. Totul se petrece in doar 10 miimi de secunda.
5. Pinguicula
Aceste plante folosesc frunze glandulare lipicioase pentru a atrage, prinde si digera insecte. Nutrientii astfel obtinuti pot suplini solului foarte sarac in minerale. Genul are in jur de 80 de specii si poate sa fie gasit in cele doua Americi, Europa si Asia. Frunzele sunt suculente si de regula au culorii vii, verde aprins sau roz. O parte dintre celulele de pe frunza produc o secretie lipicioasa, iar celelalte sunt responsabile pentru producerea de enzime utile la digestie. Planta este una interesanta pentru ca, in general, nu se hraneste cu insecte pe tot parcursul anului (unele specii o fac), ci doar pe timp de vara, cand apar noi frunze carnivore.
4. Drosera
Este unul dintre cele mai numeroase genuri, avand cel putin 194 de specii care traiesc pe toate continentele, mai putin in zonele Arctice. Plantele pot avea de la 1 cm la 1 m si pot trai chiar si 50 de ani. Sunt caracterizate de existenta unor tentacule glandulare care se termina cu o zona lipicioasa. Atunci cand o insecta se asaza pe acestea, planta misca si mai multe tentacule pentru a o prinde, dupa care porneste procesul de digestie.
3. Byblis
Cunoscuta si ca planta curcubeu, este un gen care traieste doar in Australia. Este o aparitie destul de spectaculoasa datorita frunzelor acoperite de mucilagiu care stralucesc diferit in lumina soarelui. Frunzele sunt rotunde si acoperite de niste peri care secreta o substanta mucilagionasa si lipicioasa, responsabila de prinderea insectelor mici.
2. Aldrovanda vesiculosa
Cunoscuta si ca planta rotii de apa, este o aparitie exclusiv acvatica, hranindu-se cu vertebrate foarte mici. Planta are doar niste tulpini plutitoare care pot ajunge si la 11 cm. Capcanele contin aer pentru a pluti, iar deschiderile acestora sunt acoperite de peri care prind prada daca ea se apropie prea mult. Timpul necesar pentru asta este de doar 10 milisecunde.
1. Dionaea Muscipula
Planta Venus, probabil cea mai celebra planta carnivora din lume, se hraneste cu insecte si paianjeni. Aceasta are intre 4 si 7 frunze la capatul carora se afla niste lobi colorati care secreta mucilagiu. Atunci cand lobii simt miscare, se inchid foarte rapid, in aproximativ 0.1 secunde, dupa care se strang pana cand strivesc planta. Mecanismul este atat de avansat incat planta poate simti diferenta intre organisme vii si obiecte fara viata.