Bufnitele se remarca intre toate animalele. Aceste creaturi zburatoare usor antropomorfe au cucerit noaptea, in timp ce aproape toate celelalte pasari se limiteaza la zi. Insa, in ciuda a ceea ce crezi ca stii despre bufnite, nu toate informatiile pot fi fapte stiute de toata lumea, la scara larga – mai ales ca prietenii nostri intelepti au cateva povesti chiar interesante de spus.
Top 10 Lucruri Interesante Despre Bufnite
1.Adaptari la circulatia rapida a sangelui
Bufnitele variaza in dimensiuni, aspect si colorit, dar toate au un lucru in comun – abilitatea de a-si intoarce capul la 270 de grade. Pentru a face acest lucru, gatul lor include 14 vertebre, in locul celor sapte gasite in pasarile “normale”. Desi vertebrele gatului permit gama de miscari, multe animale – inclusiv oamenii – ar suferi de raniri arteriale traumatice si de intreruperi ale circulatiei sangelui, ca urmare a unei miscari atat de extreme.
In incercarea de a intelege cum poate exista o astfel de capacitate, oamenii de stiinta au descoperit ca bufnitele au sisteme speciale pentru adunarea sangelui care il strange pentru a le oferi putere creierului si ochilor, atunci cand miscarile gatului opresc circulatia. Alte adaptari grozave ale bufnitelor includ un curs alternativ al vaselor de sange si vase – amortizor, care au rolul de a preveni rupturile si atacul cerebral atunci cand capul realizeaza miscari violente.
2.Pseudo – canibalismul bufnitelor
Canibalismul se refera la actul de a-si consuma membri ai propriei specii. Probabil ca este surprinzator pentru entuziastii novici de pasari ca bufnitele nu sunt chiar potrivnice atunci cand vine vorba de consumarea unor bufnite din alte specii. Bufnita mare cornuta sunt pradatorii principali ai bufnitei nordice patate. La randul sau, bunifa nordica patata va manca bufnite chiar si mai mici.
Extinderea bufnitei nordice patate dinspre mlastinele de sud – est catre Pacificul de nord – vest este vazut ca reprezentant partial al declinului populatiei de bufnite Western Screech Owl, din cauza consumului de bufnite a altor bufnite. Pe langa alte bufnite, exista si alte specii aviare care le vor vana pe post de mancare. Din fericire, poti sa ajuti: daca esti unul dintre acei oameni care reda sunete de pasari pentru a le atrage, inceteaza – bufnitele ar putea sa iti raspunda, dandu-si, astfel, de gol, locatia.
3.Ochi nebuni
Vazul bufnitelor este destul de neconventional. Ochii lor sunt foarte mari si ocupa o mare parte din craniu. Ochii bufnitelor sunt complet imobili si nu pot fi considerati cu adevarat “globi oculari”, din moment ce au, de fapt, forma de tub. Vazul binocular le permite sa se axeze pe prada si le mareste perceptia adancimii. Totusi, acest lucru face bufnita mai vulnerabila in fata pradatorilor, care include alte bufnite si stoluri de pasari infuriate. Bufnitele isi pot roti capul la 270 de grade, lucru care le ajuta sa compenseze pentru ochii imobili si privirea drept – inainte.
4.Unele mananca plante
Bufnitele se numara printre carnivorele pure din lumea pasarilor. Ocupand o fractie din totalul speciilor de pe mapamond, acesti vanatori de noapte nu se dau in laturi de la a cauta prin gunoaie, daca este cazul. Totusi, o specie este unica in modul in care a cucerit noaptea. Printr-o intamplare ciudata in randul pasarilor, bufnita elf nu se hraneste doar cu animale mici, ci adauga si fructe si seminte in dieta lor. Aceste bufnite iau parte la un fel de “cultivare”, in care isi intind excrementele in jurul locului unde cuibaresc pentru a atrage gandacii de balegar. Aceste “pasari de prada” intreprinzatoare par sa favorizeze fructele tepoase ale perelor si fructele cactusului tasajillo, ca parte a dietei lor de ne – pradatori.
5.Multe bufnite nu “tipa”
Bufnitele sunt stereotipizate prin tipetele lor, dar un numar de specii nu tipa deloc. Bufnitele zapezii din nordul indepartat produc un sunet similar pasarilor marine, sunet complet diferit fata de cel al unei bufnite tipice. Bufnitele mici, ca bufnita pigmeu, produc sunete ca un fluierat surd. Cel mai bun exemplu este bufnita tipatoare. Aceasta nu tipa deloc, ci produce mai degraba o serie de fluieraturi similare unui claxon. Sunetele acestea nepamantene ale puilor de bufnita mare cornuta adesea fac trecatorii sa creada ca aud o bufnita tipatoare, in schimb.
6.Consuma prazi mai mari decat crezi
Bufnita vultur se numara printre cei mai mari pradatori inaripati de pe planeta, imbinand marimea lor cu o ferocitate incredibila. Acestea vor manca aproape orice. Bufnita vultur a lui Vereaux poate sa atace maimute vervet, dar nici mistretii tineri nu reprezinta o provocare. De asemenea, pot sa atace bufnite care consuma peste, de dimensiuni aproape egale. Bufnita mare este la fel de feroce ca verisoarele sale africane si a ucis acvile de munte, care sunt, in mod normal, invulnerabile pradatorilor.
7.Traiesc in cactusi
In desertul Sonoran din America de Nord, cactusul saguaro poate sa ajunga pana la zece metri inaltime, formand intregi paduri. Gaurile facute de ciocanitori special adaptate sunt folosite ca loc pentru depunerea oualor de catre bufnita elf, care isi scoate capul din cactus cu ochii sai galbeni, luminosi.
Padurile de cactusi reprezinta adapost si pentru o alta bufnita mica, bufnita pigmeu. Aceasta pasare ceva mai agresiva, care consuma pasari, este mai mare si se poate cuibari si in cactusi saguaro sau Stenocereus thurberi. Similar, bufnita mare cornuta adesea isi face cuibul la baza unor astfel de cactusi.
8.Bufnitele si cultura umana
Chiar daca stereotipul de “bufnita inteleapta” este bine impamantenit in cultura umana, acestea pot fi vazute si ca simboluri demonice ori ca fiind aducatoare de rau, facandu-se adesea legatura intre ele si vrajitorie. Bufnitele au devenit si cunoscute in cultura populara, un exemplu elocvent fiind faimosul Hedwig, bufnita zapezilor din seria “Harry Potter”.
Pe langa importanta culturala, bufnitele sunt folosite de oameni si in sporturi ca antrenarea lor, intr-un mod similar soimilor.
Astfel de bufnite se asaza si stau pe manusa antrenorului, fiind apoi trimise dupa prada, ca, de exemplu, iepurii. In general, bufnitele pot fi asemanate unor pisici – sunt nocturne si greu de antrenat. In timp ce unele bufnite mai mari s-au evidentiat ca fiind companioni de vanatoare in Europa, folosirea lor ca diversiune pentru cresterea si antrenarea soimilor este mai comuna. Detestata si hartuita de catre soimi, bufnita este legata de o prajina pentru a atrage inamicul in capcana.
9.Rude ciudate
Bufnitele sunt descrise ca fiind “pasari de prada”, dar aceste pasari nocturne de vanatoare nu au nicio legatura cu soimii, ulii sau vulturii, care sunt cunoscute ca fiind pasari de prada de zi. Taxonomia este o stiinta controversata si mereu in schimbare, dar atat modelul de clasificare al pasarilor Sibly – Alquist, cat si metodele alternative identifica bufnitele ca fiind mai apropiate de pescarusii verzi, pasarile colibri si chiar de pasarile cantatoare, ca vrabiile, decat de soimi. Uliii si alte pasari de prada de zi au legatura mai multa cu pasari cu trasaturi mai primite, precum cocorul, batlanul si alte pasari cu un aspect preistoric.
Desi se aseamana fizic cu uliul, bufnita este inrudita mai mult cu o alta pasare, caprimulgul. Asemanarile dintre ulii si pasarile de prada de zi sunt evidente, mai ales cand dam penajul la o parte, prezentandu-se un cioc ca de uliu, dar evolutia convergenta este agentul de cauza, nu relatiile. Pasarile de prada de zi si de noapte acopera nise ecologice similare, dar evita competitia vanand la ore diferite.
10.Sunt ucigasi silentiosi
O mare parte din ceea ce face bufnita un vanator atat de eficient are legatura cu abilitatea lor de a auzi exceptional de bine, in timp ce ele nu produc niciun sunet. Totusi, acest lucru necesita cateva adaptari interesante. Carlige speciale in fata penelor aripilor bufnitelor au rol de amortizor de sunet, facand zborul lor sa fie foarte silentios, permitand bufnitei sa se strecoare in spatele victimei fara sa fie detectata.
Pentru a genera puteri de detectie auditiva cu adevarat grozave, bufnita are un zbor diferit fata de simetria animala conventionala. Mai multe genuri de bufnite au urechi asimetrice, localizate la distante diferite pe cap. Acest lucru le permite sa stabileasca locatia sunetelor in dimensiuni multiple, ajutandu-le sa nimereasca exact prada.
Alte lucruri interesante despre bufnite:
11. Exista 220 specii de bufnite in lume.
12. Ochii bufnitelor reprezinta aprosimativ 1-5% din greutatea sa.
13. Bufnita spiridus este cea mai mica specie de bufnita din lumea cu diminesiuni de doar 12-15 cm si greutate de 43 grame.
14. Bufnitele se gasesc pe toate continentele, cu o singura exceptie – Antarctida.
15. In general, femelele sunt mai mari decat masculii.
16. In Grecia antica, bufnita reprezenta zeul intelepciunii Athena. La polul opus, Romanii erau terifiati de aceasta pasare si credeau ca prevestea lucruri rele.
17. In Africa de Sud, bufnitele sunt asociate cu vrajitoria si ghinionul. Cea mai mare insulta este sa spui cuiva ca este o bufnita.
18. Bufnita are cea mai buna vedere nocturna dintre toate animalele.
19. Ochii unei bufnite ocupa un loc atat de mare din craniul acesteia ca nu ramane prea mult spaciu pentru creier.
20. O bufnita are 3 pleoape: una pentru clipit, una pentru dormit si una pentru a pastra ochii curati si sanatosi.