Oh, să trăim în zilele mai simple ale trecutului! Viața era mult mai plăcută atunci, fără toate micile neplăceri și excese cotidiene ale societății moderne.
Sau cel puțin așa ai putea crede. Dar adevărul este că multe dintre lucrurile și problemele pe care le considerăm endemice pentru societatea modernă sunt mult, mult mai vechi decât îți dai seama.
Iată o colecție de șase fenomene cu care oamenii se confruntă astăzi, la fel cum o făceau cu secole în urmă.
1) Reclame iritante
Încearcă să te uiți la ceva la televizor sau pe YouTube, sunt reclame. Deschideți un ziar sau o revistă, și mai multe reclame. Mergeți să vă uitați pe site-ul dvs. preferat – așa este, mai multe reclame.
Dar reclamele care se strecoară în fiecare fațetă a vieții noastre nu este deloc modernă. De exemplu, ziarele și cărțile din Anglia victoriană erau pline de reclame, ca să nu mai vorbim de toate pliantele și panourile publicitare care acopereau pereții de peste tot.
Totuși, publicitatea este chiar mai veche de atât. Publicația Acta Diurna, înființată de Iulius Caesar și considerată a fi unul dintre primele ziare, conținea deja reclame.
„De închiriat … apartamente la etajul al doilea, potrivite pentru rege și casă”, scria un astfel de anunț. Și vă putem promite că niciun apartament din orașul roman nu era potrivit pentru un rege.
Ăsta este lucrul bun la anunțurile moderne, cel puțin avem legi și standarde în acest sens. Înainte, puteai să spui cam tot ce voiai despre produsul tău – până când o gloată furioasă îți apărea la ușă.
2) Sportivi supraplătiți
Acum, nu încercăm deloc să discredităm munca grea și dedicarea pe care o presupune să fii un atlet profesionist. Dar vedetele de la jocurile de baseball, piloții de mașini de curse și așa mai departe sunt plătiți cu sume absolut imense de bani.
Dar asta nu este ceva nou, nici pe departe. Deja câștigătorii Jocurilor Olimpice originale grecești primeau o pensie pe viață pentru că aduceau glorie polisului lor natal.
Ca atare, nu trebuiau să își facă griji cu adevărat că vor rămâne fără bani, iar faptul de a fi un atlet celebru le permitea, de asemenea, să se amestece cu patroni bogați. Dar nimeni nu-l poate învinge pe Gaius Appuleius Diocles.
Pe parcursul carierei sale de 24 de ani de curse, Diocles a adunat o avere de aproape 36 de milioane de sesterți romani. Convertit în dolari americani moderni, averea sa netă era de aproximativ 15 miliarde de dolari.
Istoricii nu sunt siguri dacă Diocles a fost un om liber sau un sclav și, ca atare, este posibil să nu fi putut păstra toate câștigurile pentru el. Dar chiar și așa, el este cel mai bine plătit atlet din istoria omenirii.
3) Contracte de sponsorizare
Apropo de atleți supraplătiți, mulți dintre ei își realizează o bună parte din venituri din contracte de sponsorizare. Nu numai atât, aproape toți YouTuberii din ziua de azi își încep videoclipurile cu: „Acest videoclip este sponsorizat de…”
Dar faptul că oamenii din ochii publicului sunt în buzunarul marilor companii este la fel de vechi ca și societatea însăși. Pentru un exemplu, putem să ne întoarcem încă o dată la bunul și vechiul Imperiu Roman.
Istoricii au găsit dovezi că atât companiile, cât și persoanele bogate plăteau gladiatori pentru a pune o vorbă bună pentru ei în fața mulțimii. Imaginați-vă cum trebuie să fi fost.
„Hercules Brutallus, a fost o luptă grea. Ai pierdut un braț și un ochi, dar în cele din urmă ai reușit să-ți omori adversarul. Vrei să spui ceva?”
„Nu uita să încerci sandvișul „Spicy Orgy”, care nu este disponibil la Burger Caesar.”
4) Fast Food
Bine, Burger Caesar nu era un fast-food roman adevărat. Dar romanii aveau cu siguranță fast-food.
De fapt, o bună parte din populația romană se baza în întregime pe fast-food. Mulți cetățeni și locuitori ai Romei trăiau în apartamente minuscule care nu aveau spațiu pentru a găti în niciun fel.
Astfel, singura lor opțiune pentru a obține o masă caldă era să viziteze un thermopolium – sau „un loc unde se vând alimente calde”. Aceste restaurante se înșirau pe străzile romane și serveau mâncare caldă pe care romanii o puteau mânca în drum spre serviciu.
Dar în loc de burgeri sau tacos, termopoliile serveau pâine, nuci, terci, legume fierte și cârnați. Vânzătorii au operat, de asemenea, standuri de mâncare similare în China antică și în Orientul Mijlociu.
5) Selfie-uri
Ei bine, cu siguranță că selfie-urile sunt un fenomen modern. Înainte de aparatele de fotografiat digitale, adolescenții pur și simplu nu puteau să se plimbe cu narcisism și să își facă poze în orice moment… Nu-i așa?
Nu. Selfie-urile sunt la fel de vechi ca și aparatele foto.
Cel mai vechi selfie american datează din 1839. Un bărbat pe nume Robert Cornelius a montat un aparat de fotografiat de modă veche și a stat cu răbdare în fața acestuia timp de aproximativ 10 minute pentru a permite o expunere adecvată.
Știm, de asemenea, de un selfie în oglindă pe care Marea Ducesă a Rusiei, Anastasia Nikolaevna, l-a făcut în 1913. Da, este acea Anastasia cu care s-au făcut atâtea filme.
Avea 13 ani în momentul în care a făcut selfie-ul. Și, ca orice adolescentă modernă, ea arată corespunzător de încruntată în fotografie (vezi doar poza de intrare).
6) Postări stupide pe rețelele de socializare
Oamenii nu au avut nevoie de Facebook sau Twitter pentru a stârni drame între persoane complet necunoscute. De mii de ani, lăsăm pe toată lumea care nu ne-a întrebat să ne afle opiniile nebunești.
De exemplu, în secolul al XVI-lea, în ceea ce este astăzi Olanda, tinerii aveau ceva numit „alba amicorum” – sau „cărțile prietenilor”. Dacă asta sună ca Facebook, asta pentru că practic asta era.
În loc de un serviciu de internet, alba amicorum era o carte reală pe care un grup de prieteni o împărțea regulat între ei. La rândul său, fiecare membru al grupului adăuga în carte bârfe, știri, opinii, glume și orice altceva îi trecea prin cap.
De asemenea, putem, din nou, să ne întoarcem la Roma antică pentru un alt exemplu. Zidurile orașelor romane erau pline de mesaje care nu sunt chiar atât de diferite de postările de pe Twitter.
„Successus, un țesător, o iubește pe sclava hangiului, pe nume Iris. Ea, însă, nu-l iubește pe el. Rivalul său a scris asta”, scrie pe un graffiti din Pompei.
Scriitorul necunoscut chiar încheie mesajul cu un hashtag demn de „Pa, ratatule!”.
Și ce să vezi, mesajul a primit un răspuns. Dedesubt este mâzgălit: „Invidiosule, de ce te bagi în cale? Supune-te unui bărbat mai chipeș, care este tratat foarte greșit și care arată al naibii de bine”.
Da, exact ca pe Twitter.
